www.datingvr.ru
❤️ Click here: Matrimoniale slobozia wiki
Potrivit recensământului din 2002, are o populație de 45. Sâmbătă noaptea a început să se tragă sin toate și spre toate direcțiile cu armament și muniție de luptă, TABurile Unității Mecanizate UM 1088 Slobozia mărșăluind pe cele două artere principale ale orașului Bdul.
Matei Basarab și Bdul. Rezultanta este o amplitudine medie a temperaturii de 25,6 °C, care este una dintre cele mai ridicate din țară. După finalizare, apa a devenit și mai poluată.
.JPG?full=1 "Matrimoniale slobozia wiki")
Rezultate cautare - Velicu, sportivii Cristina Cătălin, Răzvan Bozan, Aurel Cojocaru, Ștefan Stoica, Ionel Bucur, Magda Isopescu ș. În ciuda calității deosebite a terenului, datorită practicării unei agriculturi de subzistentă care determină un nivel redus de productivitate fluctuant, recoltele obținute sunt în funcție de condițiile climatice ale anului agricol.
Orașul a fost construit pe rămășițele vechii cetăți romane Netindava. Slobozia este cel mai mare municipiu al județului Ialomița, România. Potrivit recensământului din 2002, are o populație de 45. Conform ultimelor estimări oficiale ale Institutului Național de Statistică, populația municipiului este în continuă scădere. Stațiunea balneoclimaterică se află la doar 7 km distanță de centrul municipiului, dispunând de o infrastructură dezvoltată pentru tratament. Patroni al orașului sunt considerați Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, ocrotitorii primului lăcaș de cult construit în această zonă, încă existent, , dar ziua orașului este sărbătorită încă de la instituire de sărbătoarea Înălțării Domnului, hramul actualei catedrale episcopale. Municipiul Slobozia a reprezentat, de-a lungul veacurilor, un important și înfloritor nod de comunicații și târgovie din zonă. Datorită poziției geografice privilegiate, la intersecția drumurilor ce leagă Occidentul și Nordul de Orient, el a permis, în decursul vremurilor, dezvoltarea multor activități economice și culturale. Orașul, așezat în mijlocul , era foarte vulnerabil la atacurile turcilor și tătarilor; pentru a încuraja oamenii să se așeze aici, ei erau scutiți de aceste dări, de aici și numele. Localizare Municipiul Slobozia este poziționat în centrul , la aproape 130 km est de și 150 km vest de. Orașul este traversat de , unul dintre cele mai importante râuri din. Suprafața totală a localității este de 13. Relief Municipiul se înscrie într-un areal ce face parte din Platforma Valahă, care reprezintă partea coborâtă a Platformei Moesice. Fundamentul solului este foarte vechi și constituit din cristalin cu strat sedimentar. Arealul este afectat de falii, cea mai importantă dintre acestea fiind cea care trece prin Nordul orașului, venind din. Relieful localității, inclusiv cele 11. Se disting în zonă câmpuri, văi, terase și lunci: Câmpul Ciulniței, Terasa , Lunca , Valea. Întinderea aceasta a fost acoperită de ape care, spre sfârșitul , s-au scurs în , de aceea solul zonei se constituie din formațiuni aluvionare, cu strat freatic umed și avansat spre suprafață. Bogățiile subsolului Este posibil ca în vatra orașului să nu se fi făcut prospecțiuni mai serioase ale subsolului, în care se presupune a exista prelungiri ale apelor minerale sulfuroase, ale nămolurilor terapeutice sau ale apelor termale identificate la , , și. Acestea s-ar putea adăuga la filoanele zăcămintelor de țiței si gaze naturale descoperite în diferite puncte ale zonei, după anul. Solurile Solurile au o fertilitate foarte ridicată, aproximativ 95% din suprafața fondului funciar, avantajată și de relieful de câmpie, permițând condiții foarte bune pentru agricultură. Climă și precipitații Climatul zonei orașului este temperat-continental, de tip pontic, cu manifestări de excese, adică secetos și cu contraste puternice de temperatură între iarnă și vară. Media anuală a izotermelor este +10 °C și -11 °C, luna cea mai rece a anului fiind ianuarie temperatură medie -3 °C , iar cea mai caldă iulie temperatură medie +32,6 °C. Rezultanta este o amplitudine medie a temperaturii de 25,6 °C, care este una dintre cele mai ridicate din țară. În ceea ce privește precipitațiile, zona are caracter de ariditate. Cea mai uscată lună este februarie 19,0 mm , cea mai umedă este iunie 70,2 mm , media anuală a precipitațiilor fiind de 456 mm. Cantitatea maximă de precipitații la Slobozia în 24 de ore a fost de 69,8 mm și s-a înregistrat la. Vânturile predominante sunt crivățul iarna și vara băltărețul. Data Temperatura minimă Data Temperatura maximă ian. Sursă de preluare a temperaturilor - Distanțele dintre Slobozia și alte reședințe de județ Oraș Distanța 475 km 208 km 658 km 272 km 630 km 428 km 242 km 90 km 128 km 92 km 42 km 507 km 142 km 347 km 484 km 166 km 120 km 195 km 368 km 309 km 655 km 331 km 247 km 152 km 607 km 317 km 313 km 677 km 243 km 385 km 321 km 418 km 635 km 204 km 427 km 410 km 268 km 296 km 585 km Componența confesională a municipiului Slobozia Ortodocși 92,17% Necunoscută 6,96% Altă religie 0,85% Conform , populația municipiului Slobozia se ridică la 45. Majoritatea locuitorilor sunt 90,02% , cu o minoritate de 2,77%. Pentru 6,95% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt 92,17%. Pentru 6,97% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Evoluție istorică Evoluția populației în ultimul secol: Anii Total Bărbați B Femei F Procent B Procent F B la 100 F 1912 4. Aici, pe malurile Ialomiței, se întâlneau două drumuri comerciale importante: primul venea din , ajungând la , , apoi vestit târg medieval distrus complet in jurul anului și, in fine, Constanța; al doilea lega de prin , , , , ,. Primul document care amintește de existenta satului Vaideei Slobozia de azi este hrisovul emis de , în , în care postelnicul Ianache menționa că Siliștea satului Vaideei din județul Ialomița tot și cu tot hotarul, oricât împrejmuiește vechiul hotar... Iar mai departe în hristov se precizează că am dat domnia mea și slobozie pentru trei ani, care va vrea să vină și să trăiască în această siliște... Aceste privilegii au fost reconfirmate de alți voievozi: în 1630 , 1635 și 1636 , 1672 , 1679 și 1682 , în 1688. În toate aceste hrisoave de slobozire denumirea Vaideei a fost înlocuită, mai întâi cu apelativul Slobozia lui Ianache, iar din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea i se va spune, mai simplu Slobozia. În zonă și pe actuala vatră a orașului au mai existat și alte așezari: Cuiburile, Cetățele distrus de tătari , Slăvica, Bora și Doicești. Cel mai vechi sat din vatra Sloboziei a fost Cetățelele, localizat în partea de Sud-Vest a actualului municipiu. Este menționat în documente la , când era întărit de voievodul , împreună cu mai multe sate, spătarului Drăghici, vistierului Udriște și comisului Vintilă, care primeau în această zona mai multe moșii și sate ce se întindeau de la cotul Ialomiței din jos de Orașul de Floci până în dreptul satului Tătariul, aflat pe moșia Lata, în dreptul văii Sărata adică până în dreptul localității Motâlva de pe malul lacului Amara. Satul Bora Buora, Boora- cum mai este consemnat în documente este menționat din anul deci, conform acestor documente, cu 23 de ani înaintea Sloboziei. Hrisovul de la arăta că acest sat exista din timpul lui - , el constituind subiect de dispută între boierul Badea și vătaful Zlate. În anul , Bora va intra în posesia vornicului Ivașcu și a nepotului său, Albu postelnicul, care l-a primit moștenire de la Elena, soția vătafului Zlate pentru că le sunt vechi și drepte averi și ocine de moștenire. Ulterior, o parte din moșia Bora va intra în posesia Episcopiei din , care va se va îngriji să populeze satul, destrămat din cauza trecerii neîntrerupte a trupelor otomane și tătărești în perioada -. Satul Slobozia avea în acel an 612 locuitori, erau lucrate 1. Primul Consiliu Local al comunei Legea organizării comunelor urbane și rurale și legea pentru înființarea Consiliilor Județene - ambele de inspirație franceză, promulgate în aprilie de domnitorul , au îmbunătățit decisiv funcționarea administrației locale. Pentru prima dată, comuna rurală căpăta personalitate juridică, puterea, atribuțiile și activitatea consiliilor locale asigurând independența și autonomia localității. Astfel că și la Slobozia a luat ființă - prin desemnarea membrilor de către 85 de capi de familie, electori - primul Consiliu Local, la. Această comisie va lucra intens și, în perioada -, avea să stabilească stemele a peste 170 de municipii și orașe ale țării. Pentru orașul Slobozia, comisia a fost nevoită să creeze o stemă cu totul nouă, orașul neavând un astfel de însemn heraldic până la acea dată. În termenii consacrați, prima stemă a orașului poate fi descrisă astfel: într-un scut triunghiular cu baza arcuită, pe un câmp de azur este amplasat un turn de mănăstire de argint, dotat cu o poartă cu grătarul închis, tot din argint, și o fereastră larg deschisă; turnul se termină cu o cruce trilobată, ortodoxă, tot din argint. Scutul este timbrat de o coroană murală cu trei turnuri, simbol al orașelor care nu erau reședință de județ. Interesant este faptul că, după declararea Sloboziei ca oraș-municipiu , Comisia Locală de Partid și de Stat nu a acceptat în stema propusă - pentru sugerarea trecutului istoric - niciun element din prima stemă a orașului. De asemenea, nu au fost acceptate nici elemente din stema lui , ori din mănăstirea ctitorită de domnitor. În aceste condiții, deși la Comisia Centrală de Partid și de Stat au ajuns patru proiecte de stemă pentru municipiul Slobozia, aceasta nu a acceptat nicio variantă, datorită absenței elementului de sugestie istorică. În actuala compoziție heraldică se remarcă un scut tăiat printr-o diagonală galbenă ce poartă însemnele economiei locale: agricultura și industria chimică. Scutul este timbrat în partea superioară de o coroană murală de argint, alcătuită din șapte turnuri crenelate, însemn specific al centrelor urbane - municipiu reședință de județ. Devenirea urbană a Sloboziei Slobozia la anul 1918 Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, începutul secolului al XX-lea, Slobozia începuse să capete alură de comună urbană, datorită dezvoltării economice care a determinat și progresul social și edilitar al localității. S-a construit spitalul comunal - , s-a înființat oficiul telegrafic , s-a dezvoltat puternic depozitul de armăsari , s-a creat o puternică secție de jandarmi , s-a înființat Ocolul Silvic , s-au construit numeroase case de cărămidă, prăvălii, hoteluri, școli, farmacii, chiar și un cinematograf. Toate acestea îndreptățeau pe fruntașii comunei Slobozia să înainteze, în ziua de , Ministrului Lucrărilor Publice un memoriu prin care solicitau construirea unui pod de fier peste râul Ialomița și mai cereau trecerea comunei Slobozia în rândul comunelor urbane. După lungi dispute, cele două Camere ale Parlamentului României au luat în discuție memoriile locuitorilor și ale Consiliului Local Slobozia. În Adunarea Deputaților dezbaterile au început în ședința din. Proiectul de lege prin care Slobozia a fost declarată comună urbană a fost votat pozitiv de 62 de deputați și 3 împotrivă. De menționat că Senatul a luat în dezbatere proiectul de lege în ședința din , pe care l-au votat cu o majoritate absolută. Legea a fost promulgată de Regele , la , în din și publicată în al României, nr. În momentul când a fost declarată comună urbană, Slobozia avea 4. Trama stradală era formată din 54 străzi, două stradele și o șosea, în total 16,69 Km drumuri. Strada Matei Basarab și locuitorii înstăriți aveau lumină electrică, produsă de un generator electric aflat la moara lui Gheorghe Fuerea. Primul Război Mondial Moara fraților Georgescu-Fuerea din Slobozia, element central al economiei orașului în prima jumătate a secolului trecut, renumită în toată regiunea La data de , Primăria Comunei Urbane Slobozia a înaintat Prefecturii un document reprezentând răspunsul la un chestionar întocmit de Ministerul de Interne prin care se inventariau suferințele populației și distrugerile materiale provocate în anii Primului Război Mondial. Conform acestui răspuns, în Slobozia pagubele pricinuite de acest război au fost majore. În cea mai mare parte, stricăciunile au fost provocate de soldații germani. Au mai fost luate și clopotele de la biserică, au fost rechiziționate localurile unității militare, localul gării și al ocolului silvic, grajduri și magazii, spitalul local, cantonul serviciului zootehnic și altele, pe timp de 22 de luni, precum primăria, școala de fete, școala de băieți în care s-au ținut boi, cai, păsări, porci, alimente, muniție etc. Au mai fost luate multe obiecte de mobilier, mărfuri din magazine, cereale și alimente etc. A fost grav că s-au distrus și arhive ale autorităților primărie, școli, ocolul silvic, prefectură, ocupanții bulgari preluând și arhivele legate de. Au fost distruse păduri, locuințe, prăvălii. A fost omorât prin împușcare locuitorul Dinu Moroianu pentru că s-a opus la furtul nutrețului din curtea sa. În urma acestor stricăciuni nu a fost acordată nicio despăgubire. Slobozia și Al Doilea Război Mondial În preajma războiului Evenimentele, atmosfera politică și starea de spirit a populației îngrijorau mult autoritățile în preajma implicării României în cel de-Al Doilea Război Mondial. La , Prefectura județului Ialomița a transmis Primăriei Slobozia un document grăitor în acest sens, în care se spune, printre altele: În cercuri restrânse, o seamă de interesați, sau de înstrăinați, de alarmiști de profesie și de năuci cu minți aprinse în căutare de noutăți cu orice preț, își permit să invente sau să colporteze svonurile cele mai lipsite de temei, să lovească admirabila rezistență morală a populației, sau să provoace rătăciri printr-un alarmism nesăbuit, care creează ipotezele neverosimile pentru viitorul apropiat... Nu se poate îngădui, asemenea persoane să caute potolirea îngrijorărilor lor sau urmărirea unor scopuri condamnabile prin neliniștirea inutilă a altora, pe străzi, în piețe publice, la bursă, în cafenele... Veți executa fără cruțare și fără șovăire, întocmind actele și deferind justiției pe toți acei care se abat de la prevederile legilor în vigoare... Slobozia intra în cel de-al doilea război mondial într-o economică și socială modestă. Cu circa două luni înaintea conflagrației, la , un inventar al orașului, făcut de primărie înfățișa o Slobozie care avea o populație de de 7. August 1944 În jurnalul de operații militare al Diviziei 10 Infanterie se consemnează amploarea luptelor purtate la Slobozia, în zilele de - : Inamicul a fost dezarmat și capturat în zona est Slobozia. Rezultatul luptei: pierderi proprii - un ofițer mort și doi ofițeri răniți, 14 trupă morți, 23 trupă răniți; pierderi inamic - 89 morți, 136 răniți, 340 prizonieri, 20 mașini parte distruse - parte capturate. Aprecieri precum a existat intenția foarte clară a nemților de a distruge orașul Slobozia, Blindatele germane trăgeau în tot ce rămăsese viu și nedistrus, peste tot numai flăcări, fum, morți și răniți; ori cele care evocă finalul încleștării, în dimineața zilei de : Peisajul înconjurător, orașul arăta ca după un adevărat dezastru: mormane de moloz și de fer arzând, șanțuri pline cu morți și răniți, mașini blindate răsturnate ori scoase din funcțiune încă arzând. Peste tot mirosea a pucioasă și fier topit - aceste aprecieri, deci, redau sugestiv amploarea unor crâncene operațiuni militare desfășurate la Slobozia. Cu acest prilej, a fost remarcat și eroismul unor slobozeni - Dinu Frățilâ, Constantin Dodu, Andrei Constantin, Gheorghe Gologan, Ion Bucur. Despre caporalul Vasile Constantin se relatează că, deși se afla la părinții din Slobozia în concediu, s-a alăturat ostașilor combatanți și, ajutat de un elev de liceu, a montat o mitralieră în zona mănăstirii și s-a implicat în lupte. A fost rănit și a decedat la spitalul din oraș. În cea mai fierbinte dintre zile, , operatoarele telefoniste de la centrala telefonică a orașului, Elena Ionescu și Ioana Zamfir Bazac căsătorită Busuiocescu , au sfidat primejdia morții și au rămas la posturile lor, reușind să mențină legăturile telefonice de care avea nevoie centrul de comandă militară instalat chiar în clădirea poștei. Acest obiectiv a fost ținta unui foc susținut și, la ora 14, Elena Ionescu a fost grav rănită fiind înlocuită de sora ei. Slobozia - reședință de raion Legea nr. Timp de doi ani, până în , raionul Slobozia va face parte din regiunea Ialomița, cu reședința la împreună cu raioanele , , și , după care va trece la regiunea. În subordinea orașului se aflau, la acea vreme, localitățile și. După anii localitatea a profitat din plin de fondurile provenite din comerțul de pe , la vremea aceea județul întinzându-se și pe zona ocupată astăzi de. Aceste avantaje au facilitat o reamanejarare urbanistică drastică, dar bine organizată, ce a transformat localitatea. Aceasta, imbinată cu dezvoltarea industrială forțată Fabrica de Ulei, Combinatul Chimic, Complexul Furfurol au provocat o creștere demografică fără precedent pentru localitate. Matei Basarab Fără îndoială că necesitatea creării în Slobozia a unui flux de circulație pe arterele stradale, racordat și la dezvoltările și construcțiilor tehnico-edilitare - ca sedii de instituții, de locuit, de comerț sau de prestări servicii - a dus, în mod voit și inevitabil, la sacrificarea zestrei istorice a orașului, care îi conferea atmosfera de târg provincial. Iar dacă după anul , când a început adevărata transformare a orașului, noile construcții și amenajări se înscriau într-o concepție urbană mai mult pe termen scurt, după anul va avea loc o reală operațiune de sistematizare a Sloboziei, gândită pentru o perspectivă mai îndrăzneață. Și aceasta, într-un fel de grabă presantă, creată de o rapidă creștere populației, în ritmul unei tot atât de rapide industrializări. Coagularea unor puternice centre și repere economice a marcat și dezvoltarea concomitentă sau ulterioară a orașului. A fost, din păcate, și perioada în care responsabilitatea și profesionalismul arhitecților și constructorilor aveau de luptat deseori cu diletantismul deciziei politice, cu graba activiștilor care, hotărâți să-și ducă la îndeplinire angajamentele luate, se substituiau specialiștilor prin puterea discreționară a funcțiilor pe care le aveau și sfidau regulile mersului firesc al acestui proces de edificare a unei noi așezări umane. În acest adevărat carusel al construirii un rol foarte important a fost interpretat de Centrul Județean de Proiectare, ale cărui organizare și afirmare ca adevărată instituție de profesioniști se leagă de numele arhitecților Cezar Niculiu și Ioan Grigorescu, respectiv ale inginerilor Gheorghe Georgescu, Mișu Iordache și Mircea Apostol Petrescu. Dintre personalitățile epocii și-au adus, la începuturile anilor '70, o contribuție semnificativă la zestrea de clădiri a Sloboziei arhitecți precum Nicolae Vlădescu cu proiectul Casei de Cultură a Sindicatelor, Henriette Delavrancea cu blocurile Hangu și BRD-ASIROM. Cornel Dumitrescu cu Studiul de soluție pentru Palatul Justiției. Perioada reconstrucției a fost puternic marcată de personalitatea echilibrată, modestă și tenace a unui urbanist profesionist, care timp de peste două decenii a fost arhitectul-șef al județului, Gheorgbe Viorel Mițurcă. O izbândă urbanistică din acolada acestei perioade a fost desenarea în realitatea materială a înfățișării orașului a centrului comercial de la intersecția Bulevardului Matei Basarab cu strada Ștefan cel Mare, centru dominat de impunătoarea clădire a Magazinului Universal Ialomița actualmente Ialomița Shopping Center , de esplanada care deschide perspectiva Cercului Militar, cu zona Calipso și galeriile comerciale Elegant. Ultima perioadă menționată a marcat și alte intervenții în structura urbană a Sloboziei: dezafectarea zonei PECO și mobilarea ei cu blocuri de locuințe și spații comerciale care potențează monumentalitatea edificiului din fundal, cel destinat serviciilor de Finanțe Publice: eliberarea depozite a spațiului urban în care s-a construit un mare magazin de mobilă, devenit apoi prin reamenajare ; configurarea pieței agroalimentare prin construirea unei mari hale cu parter și etaj și a unui platou acoperit; realizarea celor două esplanade în care domină solemnitatea monumentelor lui pe Bulevardul Unirii și al Eroului Necunoscut din Primul Război Mondial în Parcul Tineretului. Tot în această perioadă au fost realizate importante lucrări de interes tehnico-edilitar: colectoare de ape menajere și stația de epurare a apelor uzate, termoficarea cu agent termic de la Combinatul Chimic, echiparea blocurilor pentru distribuția de gaz metan, înălțarea și consolidarea digului de pe malul stâng al Ialomiței etc. După evenimentele din , unele dintre marile proiecte urbanistice ale Sloboziei au fost abandonate sau amânate: construirea unei noi gări C. În anii ce au urmat după , a apărut în zona de Nord a orașului un nou cartier de locuințe individuale, pe Bulevardul Chimiei a continuat mobilarea urbanistică lăcașul de cult adventist, sediul B. Erau și momentele în care, la Slobozia, profesorul Oliviu Vlădulescu venea în fața județenei de Partid actuala clădire a Prefecturii județului , strigând din toate puterile către ferestre: Ieșiți afară, comuniștilor! A căzut Ceaușescu al vostru, plecați!. Oamenii de pe stradă au început să se adune, la început mai sfioși și mai temători, iar mai apoi însuflețiți de o agitație ce creștea odată cu sporirea curajului ce-i anima. Câțiva dintre ei au forțat intrarea în sediu, alții li s-au adăugat apoi și, în timp ce aceștia umblau gălăgioși și fără niciun țel pe holuri și prin birouri, activiștii din sediu au fugit care pe unde a putut. Revoluționarii au evacuat-o din sediu pe Alexandrina Găinușe, prim-secretar al județenei de Partid, după ce aceasta încercase, zadarnic, să se adreseze, de la balconul instituției, mulțimii agitate. Aceeași soartă a avut-o și Gheorghe Glodeanu, prim-vicepreședinte al Consiliului Popular Județean. În orele următoare, pe fondul creșterii stării de agitație în oraș, în care doar anumite personaje din rândul unor activiști de partid, din , Miliție sau Procuratură se retrăseseră într-o așteptare prudentă, revoluționarii au avut tentative de a se organiza. Sâmbătă noaptea a început să se tragă sin toate și spre toate direcțiile cu armament și muniție de luptă, TABurile Unității Mecanizate UM 1088 Slobozia mărșăluind pe cele două artere principale ale orașului Bdul. Matei Basarab și Bdul. În aceasta noapte au murit șapte oameni. Tânărul ofițer de Gh. Iancu Sârbulescu și șoferul ambulanței în care se afla, Constantin Stan, au fost practic ciuruiți de aproape 60 de gloanțe. Lor li s-au adăugat alți cinci morți: Stan Decu, Dragomir Hâj, italianul Sacchi Paolo, Mărăcinică Nicolae și Nedelcu Iancu, fără să se știe până astăzi de ce au murit acești oameni. În zilele ce au urmat s-au încercat mai multe variante pentru coagularea unei puteri locale și abia pe , după împușcarea soților Ceaușescu, s-a constituit Consiliul Județean al , alcătuit din 54 de persoane și avându-l în frunte pe ofițerul Constantin Sava. La primăria Sloboziei, abia luni, , s-a constituit o firavă structură de conducere, care se va consolida abia la. Primarii s-au succedat destul de rapid: Adrian Adrienescu, căpitanul Alexandru Stoica, ing. Dumitru Drăghici și, la primele alegeri locale din luna , ing. Tot în această perioadă s-a realizat și s-a dat în exploatare la centrala telefonică legătura automată pe relația internațională. În sfârșit, tot în această perioadă a fost eliberată prima autorizație de liberă practică privată conform Decretului-Lege nr. Municipiul Slobozia este administrat de un primar și un consiliu local compus din 21 consilieri. Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice: Partid Consilieri Componența Consiliului 9 5 2 2 2 1 Împărțirea administrativă În forma administrativă actuală, municipiul Slobozia este format exclusiv din localitatea de reședință, Slobozia. Cert este faptul că pe Bucur Șinca îl găsim menționat, ca primar, pe un document din anul. Este aproape imposibil de făcut o listă a tuturor primarilor pe care i-a avut Slobozia, cu indicarea exactă a succesiunii lor și cu precizarea perioadei în care ei și-au exercitat mandatul. Arhivele nu consemnează nicăieri o astfel de listă, iar alcătuirea ei acum este destul de dificilă. La alegerile locale din februarie , pentru funcția de primar al Sloboziei s-au înscris 9 candidați, iar pentru cele 23 de mandate de consilieri au intrat în cursă 99 de candidați. După primul tur de scrutin au rămas în cursa pentru fotoliul de primar Ioan Pinter, care era viceprimar, din partea FSN , cu 8. În turul al doilea al alegenlor pentru desemnarea primarului, Ioan Pinter a câștigat cu 66. La alegerile locale din , dintre cei 10 candidați pen funcția de primar au intrat în turul al doilea Ioan Pinter care era primarul în exercițiu și care obținuse 13. Rezultatul turului al doilea a fost: Ioan Pinter - 10. La , Ioan Pinter va câștiga al treilea mandat de primar al Sloboziei. Candidând din partea , el va acumula în turul al doilea 66,4% din voturi, în competiție cu contracandidatul său din partea , Constantin Negoiță. Alegerile locale din anul 2000 au fost marcate de o slabă participare la vot, numai 40%. El fusese timp de un an viceprimar al Sloboziei numit la și apoi primar ales în , și. Primar interimar a devenit unul dintre viceprimari, inginerul Gabi Ionașcu. Ziua de a marcat desfășurarea unui nou scrutin al alegerilor locale. Pentru demnitatea de primar al Sloboziei s-au înscris pe listele electorale 12 candidați. Rata de participare la vot a fost de 50,03%. Pentru turul al doilea au rămas în cursă pentru fotoliul de primar cu 8. În turul al doilea prezența la vot - 48% , Gabi Ionașcu a câștigat în fața Mariei Petre la o diferență de 828 de voturi. Campaniile electorale pentru alegerile locale și generale, dar nu numai, au adus și la Slobozia în acești ani personalități ale vieții politice românești din acei ani: , , , la , , , , , etc. În vara anului , s-a aflat la Slobozia și. Gospodărirea apelor În zona municipiului Slobozia s-au realizat lucrări de apărare împotriva inundațiilor prin îndiguirea și regularizarea cursului râului Ialomița, iar în bazinul hidrografic al râului s-au executat lucrări de amenajare complexă reprezentate de acumulări pe cursul superior și mijlociu în vederea atenuării viiturilor. Starea digurilor nu este pe deplin satisfăcătoare datorită neîntreținerii lor. Alimentarea cu apă Municipiul Slobozia dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă care deservește consumatorii casnici, consumatorii publici și o parte din consumatorii industriali. Din acest sistem se alimentează și orașul. În prezent se folosește frontul de apă captat din Dunăre în dreptul comunei , dar se dorește schimbarea sursei apă de suprafață cu apă din pânza freatică în special datorită faptului că în prezent orice accident de poluare chimică sau radioactivă a fluviului Dunărea poate constitui o amenințare pentru municipiu, acesta putând rămâne fără apă o perioadă îndelungată. O altă categorie de disfuncționalități o constituie subdimensionarea unor conducte și utilizarea unor conducte de azbociment, material care s-a demonstrat a fi nociv pentru sănătatea populației. Dată fiind poluarea fluviului și expunerea municipiului Slobozia la accidente de poluare chimică și radioactivă Consiliul Local al Municipiului a decis implementarea unui proiect care constă în schimbarea sursei de apă care să alimenteze rețeaua de apă potabilă a municipiului. O rezervă de apă cu un grad ridicat de potabilitate a fost identificată și primul foraj a fost executat în vederea realizării unei surse de apă subterane din frontul de captare paralel cu DN 21 , de la adâncimea de 110 m din stratul hidro-geologic alimentare începută la data de. Utilizarea apei din sursă subterană va duce la reducerea numărului de afecțiuni de origine hidrică, reducerea riscului de întrerupere a alimentării cu apă urmare unor accidente ecologice pe fluviul Dunărea, creează apariția unui disponibil de apă care va fi folosit la dezvoltarea ulterioară a rețelei municipale de apă și poate face din municipiul Slobozia furnizorul de apă din zona periurbană. Canalizarea și epurarea apelor uzate Apele uzate menajere sunt colectate și transportate către stația de epurare prin intermediul unei rețele gravitaționale cu trei trepte de pompare. Canalizarea pluvială evacuează apa din precipitații direct în râul Ialomița și într-unul dintre canalele de desecare. Principala problemă a rețelei de canalizare este faptul că aceasta a rămas în urma rețelei de alimentare cu apă, existând zone importante din municipiu care nu beneficiază de colectoare de canalizare la care se adaugă și faptul că o mare parte din colectoarele menajere au devenit subdimensionate datorită racordării de noi consumatori. Rețeaua de canalizare trebuie extinsă și pe platformele industriale ale orașului, în special pe platforma Vest. Lucrărilor de extindere trebuie să li se adauge lucrări de decolmatare a canalizării pluviale. Modernizarea și extinderea canalizării menajere și a celei pluviale trebuie corelată cu modernizarea uzinei de epurare a orașului, în special datorită faptului că stațiile de preepurare ale agenților industriali funcționează necorespunzător, ceea ce duce la creșterea încărcăturii poluante deversate în. Alimentarea cu căldură Urmare creșteri prețurilor la agentul termic numeroase debransări de la instalația de termoficarea au fost înregistrate. În prezent în municipiul Slobozia sunt în funcțiune 17 puncte termice și 5 centrale termice folosite la alimentarea cu agent termic al locuințelor colective și dcotări publice, există de asemenea centrale termice de bloc și numeroase centrale de apartament. Alimentarea cu gaze naturale Municipiul Slobozia este alimentat cu gaze naturale din sistemul național de transport și distribuție prin intermediul conductei magistrale de transport — la care este racordată rețeaua de alimentare cu gaz natural a municipiului Slobozia. În prezent rețeaua de distribuție cu gaze naturale este în curs de extindere și funcționează în condiții tehnice corespunzătoare. Alimentarea cu energie electrică Alimentarea cu energie electrică se face din prin două stații de 110-20 kV. Rețeaua de medie tensiune 20 kV și cea de joasă tensiune sunt de tip subteran în zonele de blocuri și aeriene în zonele periferice, cu locuințe individuale. Rețeaua de iluminat public este separată de cea a consumatorilor casnici. Gradul de încărcare al rețelelor este de 70 — 80%. Managementul deșeurilor Managementul deșeurilor în municipiul Slobozia a fost primul serviciu public exploatat în sistem privat din. De la sfârșitul anului 2005 municipiul Slobozia și o parte din județul Ialomița este deservit de Platforma de depozitare Deșeuri Nepericuloase Slobozia, situată pe șoseaua. Caracteristici economice Principala problemă economică a județului Ialomița și implicit a municipiului Slobozia este numărul relativ restrâns de activități economice care se structurează în principal pe exploatarea resurselor din agricultură. Chiar dacă unele dintre aceste sectoare sunt capabile să facă față concurenței naționale sau internaționale, gama restrânsă de activități limitează potențialul de dezvoltare. Pe măsură ce economia se maturizează este necesară dezvoltarea unor activități centrate pe o înaltă calitate a resurselor umane, având implicit o valoare economică adăugată mare. Tocmai de aceea una dintre principalele probleme strategice este tocmai dezvoltarea resurselor umane. Economia Sloboziei, care în noile condiții create de urma să treacă de la organizarea de tip socialist la aceea bazată pe principiile economiei libere, de piață, pornea în anul de la premise destul de generoase, caracterizate de diversificare, funcționalitate și, în mare măsură, profitabilitate. Domeniile erau: industria chimică Combinatul de îngrășăminte chimice ; industria alimentară Industria cărnii, întreprindere de ulei, Fabrica de produse lactate, întreprinderea de morărit și panificație, Avicola ; industria textilă și de confecții Filatura de bumbac, țesătoriile manuale de covoare din cadrul industriei locale și cooperației de consum, confecții textile ; prelucrarea lemnului fabrici de mobilă și ateliere de împletituri ; construcții civile și industriale IACMI, TMUCB ; agricultură IAS și CAP Slobozia ; comerț cu ridicata BATMA, BJATM, ICRA ; comerț cu amănuntul ICSAAP, ICSMI , la care se adăuga o gamă de servicii care satisfăcea toate nevoile populației. În decursul anului , ponderea activității economice a continuat să fie deținută în Slobozia tot de întreprinderile cu capital de stat, sectorul particular înlesnit de Decretul-Lege nr. Dar, ca pretutindeni în țară, și în Slobozia au produs efecte descătușările economice reglementate de actele normative ale anului : legea 15 privind reorganizarea unităților economice de stat în regii autonome și societăți comerciale. Decretul-Lege 54 privind organizarea și desfășurarea unor activități economice în mod independent, Legea 31 privind societățile comerciale, Legea 66 privind organizarea și funcționarea cooperativelor meșteșugărești. În anul , economia municipiului Slobozia începe să capete alte valențe. Camera de Comerț, Industrie și Agricultură începe să înregistreze mereu mai mulți agenți economici Asociații Familiale, persoane fizice autorizate, societăți în nume colectiv, societăți in comandită simplă, Socirtăți cu Răspundere Limitată și Societăți pe Acțiuni. Aceasta a avut la înființare un capital social de 100. Anul a fost marcat de o accentuată dezvoltare a sectorului privat. Interesant este însă faptul că graba intrării în noul sistem economic, lipsa de pregătire managerială și încă mulți alți factori au făcut ca privatizările din acest an să fie cel mai puțin performante, să eșueze în încetări de activitate sau falimente. Cifrele sunt un argument: din total de 369 de agenți economici înmatriculați în anul , până la finele anului au mai rămas 188. La sfârșitul anului , în Slobozia mai funcționau doar două societăți cu capital de stat - URBAN S. Este foarte important de subliniat și alte componente, consecințe ale creșterii sectorului privat: mai multe produse și servicii, un aport mai substanțial al veniturilor din taxe și impozite la bugetul local, precum și crearea continuă a locurilor de muncă, sectorul absorbind la finele anului un număr de aproape 13. Cei mai mulți dintre aceștia lucrau în sectoarele aflate în relație cu agricultura, urmați de cei din industrie, comerț, construcții, servicii etc. Și cifra de afaceri în sectorul privat din Slobozia era semnificativă. Se adaugă la toate acestea mutațiile survenite în peisajul urbanistic, în starea materială a oamenilor, în schimbările pe care le cunosc mentalitatea, gradul de civilizație. Este de menționat în acest context și faptul că, în ultimii ani, construcția de locuințe particulare cu un grad sporit de confort - multe tip vilă - a luat o amploare deosebită, la orizontul anului conturându-se deja câteva cartiere de astfel de locuințe. Suprafața locuibilă în acest tip de case depășea 100. Aceasta se adaugă locuințelor din cele 412 blocuri din oraș, în care majoritatea celor 15. Structura economică a municipiului Slobozia în anul apare mult diferită de aceea din. După anul , numeroase produse și servicii au apărut ca noutăți în economia orașului și în viața locuitorilor: societăți de consultanță și de audit, servicii de televiziune prin cablu și internet, telecomunicații, servicii de pază și protecție, servicii bancare diveisificate, producție de preforme și PET-uri, de lacuri și vopsele, tâmplărie de aluminiu și PVC etc. Toate acestea și încă multe altele se conjugă cu grija pentru calitate, cu dotările moderne, cu schimbarea înfățișării spațiilor comerciale și de servicii, cu automatizarea și computerizarea operațiunilor, cu sporirea gradului de civilizație în sistemul de relații ofertant-beneficiar. Comunitatea de afaceri din Slobozia beneficiază și de o serie de acțiuni - Saloane, Târguri și Expoziții, Colocvii și alte tipuri de întâlniri ale oamenilor de afaceri, unele dintre ele cu o continuitate care le-a consolidat prestigiul: Agroial - Partener 13 ediții , Salonul de construcții și arhitectură 10 ediții , Femina Star 8 ediții , Salonul Auto 3 ediții , etc. La acestea se adaugă și alte inițiative: misiuni economice în peste 16 țări, la care au participat aproape 400 de oameni de afaceri, prezentări de firme și de produse, cursuri de calificare și de perfecționare, de management, întâlniri de afaceri, seminarii, simpozioane, participări la târguri internaționale. În cei 19 ani care s-au scurs de la , Slobozia nu a beneficiat de o investiție străină majoră, deși există 125 de agenți economici cu capital străin - 36 de firme din , 29 din , 10 din , precum și din - capitalul investit de acestea depășind 5 milioane de dolari. Sectorul primar Din suprafața totală pe care se dezvoltă unitatea administrativ teritorială, și anume 12. În ciuda calității deosebite a terenului, datorită practicării unei agriculturi de subzistentă care determină un nivel redus de productivitate fluctuant, recoltele obținute sunt în funcție de condițiile climatice ale anului agricol. În agricultură lucrează numai 5,6% din numărul de salariați ai municipiului Slobozia. De asemenea, efectivele de animale înregistrează o evoluție fluctuantă, menținându-se aproximativ jumătate din efective în gospodăriile populației în cazul bovinelor și porcinelor, 90% în cazul ovinelor și în cazul păsărilor marea majoritate sunt crescute în fermele industriale și nu în gospodăriile populației. Numărul mare de animale în gospodăriile populației se explică și prin existența celor două cartiere de tip rural al municipiului Slobozia și anume: Bora și Slobozia Nouă. Sectorul secundar În ciuda restructurărilor și privatizării unităților industriale din perioada 1995 — 2000, Slobozia a rămas cel mai important centru industrial al Bărăganului. Conform datelor prezentate de site-ul Camerei de Comerț și Industrie Ialomița în topul firmelor anului 2003, pentru activitatea principală industrie sunt prezente 32 de companii din municipiul Slobozia dintr-un total de 81, iar în topul anului 2004, 34 din 73 de companii sunt tot din Slobozia. De altfel în anul 2004 dintre cele 14 firme cărora li se acorda Trofeul de excelență pentru clasarea pe locul I al Topului Județean al Firmelor 10 erau unități economice din Slobozia. Cel mai mare număr de salariați din municipiul Slobozia lucrează în servicii, grupul lucrătorilor din industrie situându-se pe locul al doilea, în special în industria prelucrătoare așa cum arată și datele statistice centralizate de către Institutul Național de Statistică. Diferența dintre numărul de angajați din industrie dintre anul și restul anilor din perioada analizată se datorează închiderii temporare în respectiva perioadă a activității societății comerciale AMONIL S. Scăderea prețurilor pe piața îngrășămintelor chimice alături de scumpirea principalei materii prime — gazul metan — poate determina tensiuni sociale urmare a unor concedieri masive. Alături de ramurile industriale bazate pe prelucrarea resurselor agricole plante tehnice, cereale, lapte, carne etc. Din păcate numărul activităților industriale nu este suficient de diversificat, în special în direcția produselor cu valoare adăugată mare, tocmai de aceea una dintre principalele direcții strategice și priorități ale administrației trebuie să devină atragerea de investiții alături de sprijinirea investitorilor locali. Numărul de angajați din diversele sectoare de activitate: 2004 2003 2002 2001 2000 Număr mediu total salariați, din care: 16. Serviciile existente se adresează în special populației orașului și celei din spațiul rural înconjurător, fără a avea o relevanță regională. În ciuda faptului că în municipiul Slobozia s-au dezvoltat industriile având ca materie primă produsele agricole, nu s-au dezvoltat în egală măsură și serviciile de suport pentru agricultură consultanță în marketing agricol, bursă funciară sau de cereale etc. Odată cu apropierea momentului integrării României în , serviciile financiar-bancare au cunoscut o diversificare fără precedent, in perioada — șapte bănci deschizându-și filiale sau sucursale la Slobozia. Datorită funcției de coordonare a teritoriului, în Slobozia lucrează peste jumătate din funcționarii publici ai județului Ialomița și dintre lucrătorii din sănătate. De altfel cel mai mare număr dintre salariații din Slobozia lucrează în sectorul serviciilor. Lacurile situate parțial pe teritoriul administrativ al municipiului Slobozia, respectiv Iezer și Amara, nu sunt exploatate decît pentru loisir de către cetățenii municipiului Slobozia. Din păcate, Slobozia nu oferă o paletă de servicii complementare la turismul banear turiștilor care vin în număr relativ mare în stațiunea. Administrația publică și agenții economici ar trebui să se concentreze pe dezvoltarea turismului de tranzit sau a turismului de afaceri si formare profesională, prin conceperea unor oferte adecvate, în cadrul celor 5 hoteluri existente în prezent, care dispun de aproximativ 350 de locuri de cazare. În apropierea municipiului Slobozia a fost construit un parc de loisir care nu este exploatat în prezent la justa sa valoare. Principalele centre comerciale Până în anul Slobozia a resimțit lipsa unor centre comerciale mai dezvoltate hypermarketuri, centre de cumpărături etc. În prezent procesul de dezvoltare economică în planul oferirii servicii, cumpărare-vănzare, este în plin avânt, fiind preconizate noi deschideri de centre comerciale importante. Conexiuni stradale Orașul este așezat pe Bd. Matei Basarab din localitate , care face legătura - pe plan intern - între și , iar pe plan internațional întrerupt între și Irkeștam , la granița cu. Alte linii rutiere importanta care includ Slobozia sunt DN2A - Slobozia - , care trece pe podul de la , făcând legătura între și și DN21 - - Slobozia -. Totodată, orașul are legatura cu , punctul de legatura fiind la 17 Km in localitatea. Transporturi interne Autobuze În perioada comunistă și în primii ani ai deceniului 9 al secolului trecut, a funcționat societatea de transport în comun SC Transloc SA Ialomița redactat și TranSLOc , cu linii în oraș și Slobozia Nouă și Bora. Autobuzele utilizate erau majoritatea Mercedes-Benz seria O, Ikarus și DAC. În prezent, după dizolvarea Transloc SA, locul autobuzelor a fost luat de mașini în regim maxi-taxi, care efectuează curse pe linia Gara CFR - Bd. Matei Basarab - Paradis Pod , având 16 stații. În ultima vreme se observă o reintroducere a autobuzelor pe traseul orășenesc, de către firma care a câștigat licitația pentru drepturile de transport public local, Nick Touring. În Slobozia nu au existat și nu există linii de troleibuze sau tramvaie. Taxi În Slobozia a funcționat înainte de o singură companie de taximetre, dotată cu autoturisme Dacia 1310. În prezent există cinci firme în domeniu, majoritatea autoturismelor din dotare fiind, , dar și , , și. Există 11 puncte de taximetru: Gară, Piața Muntenia 2 , Piața Revoluției, Central, Bd. Matei Basarab 2 , Ialomița, Mănăstire, Bd. Nicolae Bălcescu și Paradis. Telecomunicații Telefonie Dacă în anul numărul de posturi telefonice era în municipiul Slobozia de 13. Până în anul la Slobozia a existat un singur furnizor de servicii de telefonie fixă, fosta societate națională, alternativa la aceasta apărând numai în cursul anului , după acoperirea de firmele concurente a orașelor mari și foarte mari și începerea dezvoltării și extinderii lor în orașele mijlocii. Slobozia este și cel mai important centru cultural al județului Ialomița. Mass-media este un sector deosebit de dezvoltat: în Slobozia funcționeaza un studiou local al unei televiziuni centrale, trei posturi de radio și apar mai mult de 15 ziare și publicații periodice județene sau regionale. Arhiva științifică și documentară cuprinde diapozitive, clișee foto și fotografii, înregistrări audio și video din cercetările de teren, documente cartografice și de presă peste 100. Din decembrie 2002, prin Legea Muzeelor, Muzeul Agriculturii din România a devenit Muzeu Național. Muzeul Județean Ialomița deține un valoros patrimoniu arheologic, dobândit în urma cercetărilor sistematice, sau a descoperirilor întâmplătoare. Colecția de arheologie este constituită din obiecte ce aparțin unor perioade istorice diferite, începând din Neolitic mil. Muntenia, în incinta Casei de Cultură a Sindicatelor Fiecare instituție de învățământ deține biblioteci proprii. Centre culturale Cel mai important Centru este Centrul Cultural sub numele marelui dirijor și compozitor , fiu al Ialomiței, inaugurat în anul. În clădire au loc expoziții, existând săli de spectacol, librării, instituții culturale și o stație de radio. În , Centrul Cultural a dobândit statutul de Centru. Structura educațională poate asigura școlarizarea la toate nivelurile, în cadrul acesteia existând un număr de 6 grădinițe, 7 școli primare și gimnaziale, 6 licee între care un colegiu național și un liceu de artă , o școală postliceală și două filiale ale unor instituții de învățământ superior. Activitatea școlară se desfășoară în 334 de săli de clasă și cabinete, 39 de laboratoare și 26 de ateliere școlare. Rețeaua școlilor primare și gimnaziale acoperă într-un grad suficient nevoile educaționale. Nu același lucru se poate spune și despre învățământul liceal a cărui structură educațională nu este orientată și acoperă partial nevoile pieței muncii. La Slobozia funcționează două facultăți ale universității Bioterra învățământ privat, sediu propriu și a funcționat în cadrul spațiilor din cadrul stațiunii Amara o secție pentru învățământ la distanță a A. Lipsa unei palete mai largi de opțiuni în învățământul superior este suplinită de apropierea față de cel mai mare centru universitar din țară —. Festivaluri În Slobozia au loc anual festivaluri cu caracter local sau de servicii agricultură, mașini, utilaje, materiale construcții, diverse obiecte etc. În primii ani, pentru ei aceste locuri constituiau mai mult un traseu de tranzit către și , dar dupa anul au început să se stabilească și aici, proces care s-a încheiat în jurul anului. Preocupați de creșterea animalelor, în special oi, dar și de comerț sau finanțe, aromânii machedonii - în vorbirea localnicilor au fost integrați armonios în comunitatea slobozeană, spiritul lor cooperant, folclorul și obiceiurile lor făcând casă bună cu spiritualitatea locală. În anul , în Slobozia erau recenzați 920 de aromâni, ei grupându-se aproape toți în jurul unor familii cunoscute în oraș: Sărăcăceanu, Papacioc, Malama, Hristu, Tașcu, Caracostea, Cutulea, Carniciu, Bala, Anagnoste, Hertu, Gherunda, Mihali, Zicu, etc. Mulți dintre aceștia sunt cunoscuți și respectați pentru că s-au distins ca profesori, medici, economiști, comercianți de succes. La din Slobozia s-a constituit, până în anul , o importantă colecție de obiecte și mărturii spirituale aromâne, una dintre cele mai importante din câte mai există. În martie , a luat ființă Filiala Comunității Aromâne din Slobozia, care își propunea să acționeze pentru păstrarea și dezvoltarea limbii, a tredițiilor și a întregului specific spiritual și cultural aromânesc. La înființare număra 356 de membri. Trebuie menționat aici și evenimentul creării, în anul , a ansamblului folcloric aromân Steaua di dor. Spectacolul, la care și-au adus contribuția peste 80 de persoane, s-a numit Numtâ armâneascâ Nuntă aromânească și l-a avut ca inițiator și conducător artistic pe Timp de aproape cinci ani, ansamblul a prezentat acest buchet de obiceiuri și tradiții aromâne în foarte multe spectacole în , și , la și în săli de teatru din. În documentul adoptat de comunitatea aromână din Slobozia la adunarea generală din anul se afirmă: Trăim într-o țară tolerantă. Deși documentele sunt confuze, se pare că pe vechiul amplasament și păstrând construcția inițială a mănăstirii ridicate de la câțiva ani după ce devenise stăpânul satului, a înălțat, în jurul anului 1634, mănăstirea cu hramul Sfinții Voievozi, înconjurând-o cu un puternic zid de incintă și adăugând, probabil, clădirile mănăstirești. Din vechea ctitorie se mai păstrează turnul clopotniței - partea inferioară - și zidul înconjurător, mănăstirea fiind reparată și refăcută de egumenul Gavril in 1836, iar ulterior, în mai multe rânduri, de către preoții slujitori, cu ajutorul enoriașilor. În secolele XVII-XVIII mănăstirea primește ca daruri domnești terenuri, moșii, păduri, ocine, vii, viața locuitorilor din zonă desfășurându-se, practic, până în a doua jumătate a veacului, în jurul lăcașului sfânt. După reformele lui , prin secularizarea averilor mănăstirești, pământurile mănăstirii sunt împărțite locuitorilor comunei, mănăstirea fiind transformată în biserică de mir de parohie , stare menținută până în anul , când biserica a redevenit obște monahală pentru femei. Începând cu anul mănăstirea a devenit obște monahală pentru bărbați. Inițiativa construirii acestui lăcaș a aparținut omului de afaceri local Ilie Alexandru, care a suportat cheltuielile de construcție până în anul erau realizate temelia și zidăria construcției până la aproximativ patru metri. Restul cheltuielilor au fost făcute cu contribuția clerului, a credincioșilor și cu sprijinul statului. Lucrările de construcție au fost executate în timpul păstoririi PS. Despre lăcaș se afirmă că, la data sfințirii sale, era al treilea ca mărime din țară, după cele din și. Construcția respectă arhitectura clasică a lăcașurilor ortodoxe de cult, are o lungime de 40 metri, o lățime de 30 metri și este înaltă de 38 metri. Suprafața interioară este acoperită cu pictură lucrare estimată la o durată de circa 4-5 ani desfășurată pe aproximativ 6. Candelabrele catedralei, precum și Odoarele de pe Sfânta Masă, au fost donate de clerici și credincioși din. Slujba de sfințire a catedralei a avut loc în ziua de joi, , și a fost săvârșită de Prea Fericitul Părinte , Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, alături de care s-a aflat un sobor de ierarhi și preoți: - Mitropolitul Modovei și Bucovinei, - Mitropolitul , - Arhiepiscopul Tomisului, - Arhiepiscopul Târgoviștei, - Episcopul Râmnicului, - Episcopul Buzăului și Vrancei, - Episcopul Argeșului și Muscelului, - Episcopul Dunării de Jos, - Episcopul Sloboziei și Călărașilor, - Episcopul Vicar al Arhiepiscopiei Romanului, - Arhiereu Vicar al Episcopiei Romanului, - Arhiereu Vicar al Episcopiei Hușilor. Au fost de asemenea prezente numeroase oficialități de la instituții centrale și locale, mii de credincioși. Prin bunăvoința Prea Sfințitului , Episcopul Dunării de Jos, au fost aduse la Slobozia moaștele și ale Sfântului. Din au fost aduse la aceste ceremonii moaștele Sfântului Mucenic. De asemenea, pentru a fi venerate la această sărbătoare, au fost aduse de la , de către înalt Prea Sfințitul , Arhiepiscopul Tomisului, moaștele Sfinților Martiri de la Zotic, Atal, Camasie și Filip , care au rămas la catedrala din Slobozia. Prezența primilor credincioși romano-catolici în Slobozia este atestată în , când în oraș au fost repartizați câțiva absolvenți ai învățământului superior din. Rămânerea definitivă a acestora în Slobozia a făcut ca după anul să apară primele familii catolice din oraș, care pentru început au fost încredințate de către Episcopul păstoririi Parohiei Romanop-Catolice din. Până în anul , Liturghia s-a celebrat, periodic și prin rotație, în apartamentele familiilor catolice din oraș. Prin decizia semnată de Arhiepiscopul Mitropolit de București , la s-a înființat Parohia romano-catolică din Slobozia, primul paroh al acesteia fiind numit în anul preotul Petru Mihaica. Necesitatea celebrării Sfintei Liturghii în fiecare zi, conform canonului, a condus la procurarea în anul a unui imobil pe strada Ana Ipătescu nr. Pe strada Ana Ipătescu, Parohia se va extinde ulterior prin adăugarea în patrimoniul său a imobilelor și terenurilor de la numerele 24, 26 și 38, ca și a celui de pe strada Crișan 46, unde s-au statornicit locuri pentru înălțarea bisericii, pentru casa parohială și caritas-ul parohial, pentru oratoriul închinat fondatorului congregației Surorilor din Parohie, Giovanni Antonio Farina, și pentru activități de educație religioasă cu copiii, adolescenții și tinerii din parohie. Un an mai târziu, în anul jubiliar , Arhiepiscopul și Mitropolit de București, doctor Ioan Robu, a oficiat ceremonia administrării Sacramentului Sfântului Mir tinerilor din parohia Slobozia și , eveniment cu totul deosebit, la care a participat și P. La , comunitatea catolică din Slobozia primea un dar deosebit: biserica. Liturghia de consacrare a noii biserici a fost prezidată de Arhiepiscop Mitropolit de București, doctor Ioan Robu, la eveniment participând reprezentanți ai administrației locale și ai Episcopiei Ortodoxe a Sloboziei și Călărașilor. În anul , la recensământul populației din Slobozia, au fost înregistrați 99 de cetățeni care s-au declarat a fi de confesiune romano-catolică, parohia din Slobozia având în evidență, la sfârșitul anului , 26 de familii catolice. XX Armata a căpătat caracter instituțional prin intrarea în vigoare a , primii doi recruți din Slobozia fiind trimiși, în toamna anului 1831, să satisfacă stagiul militar de 6 ani la de din și. Istoricul Mihai Cotenescu afirmă că, în Slobozia, primul corp militar a fost o care a luat ființă în anul , aceasta făcând parte din Batalionul 2 Ialomița Regimentul 2 Dorobanți Buzău cu reședința la Călărași. Dintr-un tabel cu efectivul Regimentului din aflăm despre Compania 7 Slobozia că era compusă din 8 , 8 , 8 toboșari-gorniști și 170 de. Practic, începând cu această dată, timp de peste 130 de ani la Slobozia va exista armată, vor exista unități militare, mai mici sau mai mari, de elită sau obișnuite, de arme diferite, pentru care se vor construi cazărmi, se vor înființa și dezvolta crescătorii de cai. Bazele acestor dezvoltări au fost puse după anul , de către Regimentul 2 Roșiori, unitate de elită a , care fusese transferată la Slobozia de la și care a beneficiat de un sprijin financiar consistent direct de la. În acest context militar, în anul s-a înființat aici un depozit pentru creșterea cailor de rasă, care până după va face faima Sloboziei. Tot în aceste operațiuni militare și-a pierdut viața și medicul militar George Sculi, fost director al spitalului orășenesc. În timpul războiului, trupele germane au adunat în cazarma regimentului prizonieri din armatele franceză și engleză. După război unitatea, desființată ca Regimentul 79 Infanterie, va fi câțiva ani școală de tragere cu armament de infanterie. Va fi desființat de trupele de ocupație sovietice, care timp de zece ani s-au instalat în cazarma acestuia. În perioada de după , unitatea militară va fi dizolvată, imobilele sale fiind disponibilizate și tehnica de luptă lichidată. Posturi TV În Slobozia funcționează o singură televiziune locală, Sud-Est TV SETV. Postul deține un studio regional, emițând diverse emisiuni. Abonații firmei de televiziune prin cablu beneficiază de un video-text, care, pe lângă elemente legate de companie, grila de programe etc. Primul spital din Slobozia a fost construit între anii -. Pentru construcție s-a alocat o suprafață de 20. Recepția spitalului s-a făcut la. Racordarea la energie electrică s-a făcut abia în anul. În anul , Marcel Pătrășcanu - directorul spitalului - a fost principalul consultant în cadrul unei comisii care a dezbătut pentru prima dată proiectul construirii unui spital modern în Slobozia. Proiectul a intrat în atenție în anul , iar în anul a început construcția sa, fiind dat în folosință ca spital județean în anul. Era perioada în care asistența medicală lua amploare în Slobozia și prin creșterea numărului de dispensare urbane, de întreprindere și școlare. Noul spital a avut un parcurs ascendent, de la 420 de paturi la inaugurare, ajungând în anul la 676 de paturi peste 25. În prezent spitalul se află în stadiul de extindere, construindu-se o noua secție de primire de urgențe UPU. În oraș există mai multe cabinete particulare din majoritatea domeniilor medicale, laboratoare de analize și diagnosticări și 16 farmacii. Logoul oficial al echipei de fotbal , La Slobozia, abia către anul se poate vorbi de o mișcare sportivă în forme oarecum mai organizate în competiții oficiale la diverse niveluri, ori în asociații, societăți, cluburi, școli etc. Dar este de la sine înțeles că sportul nu putea lipsi din preocupările sau obiceiurile locuitorilor, chiar dacă acesta lua alte forme decât cele standardizate prin regulamente. Astfel că exercițiul fizic era oricum prezent în preocupările acelor timpuri, precum vânătoarea și pescuitul, călăria, trasul cu arcul, aruncările de obiecte, jocurile, luptele, dansurile, întrecerile din școli, de la târguri sau de la alte forme de petreceri. Un impuls pentru mișcarea sportivă din Slobozia l-a constituit introducerea în anul a gimnasticii ca obligație școlară, ca obiect de învățământ. Într-un document al Primăriei orașului, din , la capitolul Educația fizică și sportul se menționează: Sportul se face pe terenuri improvizate neavând teren propriu amenajat în acest scop, stadioane și ștranduri nu sunt. Introducerea, din anul , în planurile de învățământ ale gimnaziilor unice a orelor de sport și de ansamblu sportiv a fost profitabilă pentru sportul slobozean, această măsură generând amenajarea unor săli de gimnastică la parterul farmaciei Cupali și, apoi, la Școala medie mixtă, primul liceu actuala Școală Nr. Cele mai importante personalități ale lumii sportive slobozene din acea vreme au fost profesorii Gheorghe Nedelcu și Octavian Domnișoru, cei care din anul vor participa la amenajarea stadionului orășenesc același și azi. Primele mărturii mai importante despre competiții și rezultate ale unor întreceri sportive, precum și despre organizarea unor sporturi prevum , , , , , ne vin dintr-un raport școlar din anul , în care este evidențiat ca animator același profesor - Gheroghe Nedelcu. Existența în Slobozia a Depozitului de armăsari, devenit apoi ICZ, a atras în mod foarte semnificativ practicarea în localitate a unui sport de mare frumusețe - , care a afirmat sportivi slobozeni și în numeroase competiții naționale, unul dintre aceștia fiind Dumitru Dănoaica, el fiind și antrenor. În anul , chiar se amenajase aici un aproximativ spațiul cuprins între Centrul Cultural și Piața Agroalimentară , unde - la fiecare sfârșit de săptămână - se organizau competiții specifice, în prezența unui public local foarte numeros și participativ. Velicu, sportivii Cristina Cătălin, Răzvan Bozan, Aurel Cojocaru, Ștefan Stoica, Ionel Bucur, Magda Isopescu ș. Au apărut și alte sporturi, precum și , s-au remarcat în epocă profesori precum Ecaterina Mărăcine Iorga , Petre Nicolae, Eugen Zăinescu, Ion Neacșu, Gheroghe Nedelcu, Gheorghe Neagu,Mihailescu scrima , Puscasu Marius scrima , Marin Mihaita scrima , Savu Ion atletism tenis , Parvu Zaharia handbal , Simion Marian handbal , Prepelita Constantin fotbal , Basarab Mihai fotbal , Ion Florin atletism , Sgura Iulian atletism ori animatori precum Virgiliu Popescu ș. Creare, în anul , a Școlii Sportive, apoi apariția Clubului Sportiv Școlar CSS au condus către performanță sportul slobozean. Însuși Ilie Alexandru, viitorul patron al imperiului Hermes, s-a distins prin rezultatele de excepție obținute ca antrenor al lotului local de. Sporturile mai bine reprezentate la Slobozia au fost, în timp, încă din , feminin, , , , , , , ,. Atletismul a afirmat sportivi importanți precum Tudorița Chidu, Corina Gârbea, Doina Spircu, Dănuț Simion, Iulian Sgură ș. În domeniul fotbalului, Slobozia este în prezent reprezentată de echipa , evoluând în seria 1 a campionatului extern. Hotelurile și restaurantele, popasurile turistice de pe șosea, au sporit gradul de activitate pentru turism. Principala atracție turistică a zonei o reprezintă , la 8 Km Nord de oraș, cunoscută stațiune balneo-climaterică. Ca parte a complexului turistic, există o copie fidelă a fermei familiei Ewing din serialul Dallas și o copie miniaturală a 54 m. Arhiva științifică și documentară cuprinde diapozitive, clișee foto și fotografii, înregistrări audio și video din cercetările de teren, documente cartografice și de presă peste 100. Din decembrie 2002, prin Legea Muzeelor, Muzeul Agriculturii din România a devenit Muzeu Național. Muzeul Județean Ialomița deține un valoros patrimoniu arheologic, dobândit în urma cercetărilor sistematice, sau a descoperirilor întâmplătoare. Colecția de arheologie este constituită din obiecte ce aparțin unor perioade istorice diferite, începând din Neolitic mil. Biserici și mănăstiri Articol principal:. Deși documentele sunt confuze, se pare că pe vechiul amplasament și păstrând construcția inițială a mănăstirii ridicate de la câțiva ani după ce devenise stăpânul satului, a înălțat, în jurul anului 1634, mănăstirea cu hramul Sfinții Voievozi, înconjurând-o cu un puternic zid de incintă și adăugând, probabil, clădirile mănăstirești. Din vechea ctitorie se mai păstrează turnul clopotniței - partea inferioară - și zidul înconjurător, mănăstirea fiind reparată și refăcută de egumenul Gavril in 1836, iar ulterior, în mai multe rânduri, de către preoții slujitori, cu ajutorul enoriașilor. În secolele XVII-XVIII mănăstirea primește ca daruri domnești terenuri, moșii, păduri, ocine, vii, viața locuitorilor din zonă desfășurându-se, practic, până în a doua jumătate a veacului, în jurul lăcașului sfânt. După reformele lui , prin secularizarea averilor mănăstirești, pământurile mănăstirii sunt împărțite locuitorilor comunei, mănăstirea fiind transformată în biserică de mir de parohie , stare menținută până în anul , când biserica a redevenit obște monahală pentru femei. Pisania bisericii, rescrisă în anul când aceasta a fost strămutată la Slobozia, menționează ca an al înălțării , ctitor fiind boier Răducan Târcă cu familia sa. Este construită din bârne de stejar surprinzător pentru această zonă, unde bisericile se făceau la acea vreme din nuiele împletite , acestea fiind suprapuse orizontal și îmbinate la capete în cheotori. Toată lucrarea a fost executată din bardă și secure. Este de tip navă cu o singură turlă, cu decorațiune de brâu în torsadă funie și sculptată la stâlpul pridvorului, ancadramentul ușii pronaosului, la strană, catapeteasmă și masa altarului. Acoperișul este din șindrilă. Documentele spun că din anul aici a funcționat o școală cu doi preoți și un dascăl. A fost biserică de cult până în jurul anului , când a început să fie abandonată de localnici. Timp de 50 de ani, aceasta a fost supusă degradării, fiind așezată în câmp deschis. În anul , biserica a fost restaurată și reamplasată în zonă. În perioada - , biserica a fost strămutată la Slobozia, în parcul M. Din vechea alcătuire a acestui monument lipsesc acum unele elemente originale. La , biserica a fost târnosită pentru a fi redată cultului, slujba fiind oficiată de , episcopul Sloboziei și Călărașilor. Bora Ctitorie a Smarandei Doicescu, sfințită la. Este construită din yidărie de cărămidă și învelitoare de tablă, cu pardoseală și catapeteasmă din lemn. Originalitatea arhitecturală a acestei biserici constă în combinația celor patru cruci pe care se sprijină turla și arcurile legate prin grinzi puternice de stejar. Pictura originală a fost realizată de Costache Dumitrescu-Buzău, pictor de biserici renumit în vremea sa, refăcută și restaurată în anul de Sava Hențea și în de Stela Ionescu. Pisania bisericii datează din anul sfințirii și se află deasupra intrării în pronaos. Din aceasta aflăm că sfințirea s-a făcut fiind domn prințipatelor unite România Alessandru Ioanu Cusa. Primul său amplasament era în fața fostului cinematograf Ialomița, pe Bdul. Matei Basarab la acea vreme acela fiind centrul Sloboziei. După anul , când zona a intrat în reconstrucție, monumentul a fost dislocat și a yăcut vreo 5 ani, abandonat, în curtea pepinierei. În anul , acesta și-a aflat locul în parcul Tineretului, într-o ambianță solemnă, construită după planurile arhitectului Ion Vede. Vecinătatea creată ulterior prin construirea Catedralei Episcopale i-a sporit măreția. Fondurile necesare înălțării acestei lucrări au fost strânse din donații publice 324. Pe fața soclului se află inscripția SLAVĂ EROILOR DIN SLOBOZIA CARE S-AU JERTFIT PENTRU LIBERTATEA ȘI INDEPENDENȚA PATRIEI, sub care este reprezentat în basorelief chipul colonelului Ion Popescu, ajutorul comandantului Regimentului 79 Infanterie din Slobozia și comandant al Bateriei 1 din același Regiment, mort pe câmpul de luptă de la , la. Pe fețele soclului mai sunt menționate numele a 114 soldați, 18 ofițeri, 19 plutonieri și sergenți - căzuți în lupte în anii -. Aici sunt înhumați ofițeri și soldați români decedați în , dar și combatanți de naționalitate franceza, algeriană, australiană, engleză, indiană, turcă și germană. Ulterior, în fața acestui edificiu s-a mai adăugat o zonă în care au fost înhumați eroi din și o alta în care se găsesc mormintele a 7 eroi ai. Tot în vechiul cimitir se regăsește, într-un sector separat, piatra funerară a medicului locotenent George Sculi - , fost director al spitalului din Slobozia, decedat în război la. La intrarea în curtea Cimitirului este așezată o placă de marmură cu următoarea inscripție bilingvă engleză-română : ROMANIA The military cemetery of Slobozia, Eternity Street No. Here rest in peace: 214 Algerians, 10 Englishmen, 1 Frenchman, 18 Germans, 142 Indians, 77 Romanians, 1493 Turks, 40 Unknown people. MAY THEIR GLORY BE ETERNAL. ROMÂNIA Cimitirul militar Slobozia. Aici se odihnesc: 214 algerieni, 10 englezi, 1 francez, 18 germani, 142 indieni, 77 români, 1493 turci, 40 necunoscuți. Fotografie de Ridicat în memoria Principelui algerian Gherainia Mahumed, împușcat de către trupele germane în Slobozia, la. Monumentul are formă de piatră funerară musulmană, având basoreliefată o semilună cu stea însemnul religios musulman, prezent și pe steagul și inscripția bilingvă franceză-română : Ici a ete fusille par les Alemands le 14 octobre 1916 le Prince Arabe Gherainia Mahumed. Victime de son devouement pour la France et la cause des Allies. Aci a fost împușcat de germani la 14 oct. Victima devotamentului său pentru Franța și cauza Aliaților. Mormintele Eroilor căzuți în Răsboiu. Parcuri În Slobozia există 92,04 ha spații verzi și 29. Este pomenită și mănăstirea din Slobozia lui Ianache. Biserica mănăstirii este grav afectată, ceea ce face pe domnitorul să hotărască refacerea din temelii a sfântului lăcaș. Din anul și până la desființarea plășilor în anul , plasa Slobozia se va numi plasa Ialomița. Tratativele au fost conduse de contele Lascarov din partea rușilor și Ghalib Efendi din partea turcilor. Conducătorul localității este numit un pârcălab primul din Slobozia a fost Radu Soare. Se înființează și prima farmacie din oraș. Se înființează primul post de telefonie, în incinta primăriei. La acea dată avea următoarea structură: 26,6 ha, 54 de străzi, două stradele, o șosea și 4. Secția de jandarmi se transformă în Comisariat de poliție. Ia ființă și prima fanfară a orașului. Ia ființă Școala Populară de Artă. Are loc primul concert al fanfarei orașului dirijor, colonel Gheorghe Sârghie. Slobozia devine reședința județului Ialomița. După finalizare, apa a devenit și mai poluată. Primarul în al cărui mandat s-a făcut lucrarea a fost bătut cu portocale într-un supermarket, drept nemulțumire a cetățenilor. Partidul de la care făcea parte l-a exclus după încheiere mandatului în 2012. Proiectul a eșuat și a adus primăriei pagube de 8 milioane de euro. Acest lucru a creat un val de amuzament asupra televiziunilor. Primăria semnează toate documentațiile pe 26 octombrie. Kulturális Innovációs Alapítvány KIA. Accesat în 6 august 2013. Accesat în 5 august 2013. Accesat în 5 august 2013. Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. Contribuții monografice, George Stoian, Ed. Star Tipp, Slobozia, 2007.
Unsourced material may be challenged and removed. Litovoi was killed in battle. The Con matrimoniale slobozia wiki Arms of Târgu Jiu consists of a Shield with seven towers. In 1277 or between 1277 and 1280Litovoi was at war with the Hungarians over lands King 1272—1290 claimed matrimoniale slobozia wiki the crown, but for which Litovoi refused to pay tribute. În momentul când a fost declarată comună urbană, Slobozia avea 4. Conducătorul localității este numit un pârcălab primul din Slobozia a fost Radu Soare. Racordarea la energie electrică s-a făcut abia în anul. Iancu Sârbulescu și șoferul ambulanței în la se afla, Constantin Stan, au fost practic ciuruiți de aproape 60 de gloanțe. În prezent rețeaua de distribuție cu gaze naturale este în curs de extindere și funcționează în condiții tehnice corespunzătoare. Introducerea, din anulîn planurile de învățământ ale gimnaziilor unice a orelor de ring și de ansamblu sportiv a fost profitabilă pentru sportul slobozean, această măsură generând amenajarea unor săli de gimnastică la parterul farmaciei Cupali și, apoi, la Școala medie mixtă, primul liceu actuala Școală Nr. Transporturi interne Autobuze În perioada comunistă și în primii ani ai deceniului 9 al secolului trecut, a funcționat societatea de civil în comun SC Transloc SA Ialomița redactat și TranSLOccu linii în oraș și Slobozia Nouă și Bora. Candidând din parteael va acumula în turul al doilea 66,4% din voturi, în competiție cu contracandidatul său din parteaConstantin Negoiță.
